Istoricul localității

Joi, 23 Martie 2017

La punctul unde Trotuşul se varsă în Siret, pe o ridicatură înaltă de 20 m de pe stânca Siretului, se afla situată cetăţuia preistorică de la Poiana (Piroboridava) unde s-au găsit resturi daco-celtice. Existenţa populaţiei de pe valea Trotuşului din cele mai vechi timpuri, este demonstrată de culturile materiale vechi care au o arie de răspândire foarte largă. Paleoliticul a fost semnalat în depresiunea Oneşti la Slobozia (dealul Belci), la Todoscanu şi la Viişoara. Numeroasele descoperiri arheologice de la Lespezi, Podei-Tg.Ocna şi Gura-Văii, datând din neolitic au scos la iveala urmele unor asezări preistorice.

În perioada dacilor, necropolele dacilor liberi de la Călugăreni şi depozitul de arme şi unelte de fier descoperite la Negri şi altele sunt dovezi ale intensităţii şi continuităţii procesului de dezvoltare a societăţii dacice la est de Carpaţi.

La Podeni, din Cartierul Tiseti, Tg.Ocna, s-a descoperit în anul 1927 o aşezare neolitică, pe întindere de 2 ha. Aici s-au găsit obiecte şi unelte din epoca de piatră, din epoca bronzului şi a fierului precum şi alte obiecte de ceramică, figuri zoomorfe şi antropomorfe, mai ales idoli, precum şi obiecte de cult ca şi podoabe din bronz şi aur; toate aceste dovedind asezări străvechi, precum şi ocupaţia de bază a locuitorilor de pe valea Trotuşului.

Marele tezaur de la Viişoara, unde în 1957 s-au descoperit peste 800 de monede greceşti din Apolonia, precum şi 110 dinari romani şi 6 drahme greceşti ale oraşului Thacos, găsite în Sângeorgiu de Pădure.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Comuna nu exista, câteva din satele actuale (Lunca Asău, Asău, Straja și Gura Ciobănușului) făcând parte din Comuna Comănești din plaiul Muntelui al județului Bacău.

Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția Comunei Asău, formată atunci din satele Apa Asău, Asău, Lunca Asău, Ciobănuș, Păltiniș și Straja și cătunul Gura Ciobănușului, având în total 3120 de locuitori și făcând parte din plasa Comănești a aceluiași județ.

În 1931 din Comuna vecină Agăș s-a separat Comuna Goioasa, căreia i s-au alipit și satele Ciobănuș și Gura Ciobănușului. În 1950, Comuna a trecut în administrarea raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, tot atunci satele Gura Ciobănușului și Leorzeni (foste  în Comuna Goioasa) au fost desfiinţate desființate și comasate cu satul Ciobănuș.

Primul document care atestă denumirea localităţii Asău îl găsim la data de 16 decembrie 1442 pe timpul Domnitorului Ştefan al Ţarii Moldovei şi Voievodului Ilie. Existenţa populaţiei de pe valea Trotuşului din cele mai vechi timpuri, este demonstrată de culturile materiale vechi care au o arie de răspândire foarte largă. Extrem de importante sunt descoperirile arheologice din anii nostri, referitoare la cetatea de la Răcătău şi cea de la Brad, precum şi asezările dacice de la Malu-Oneşti, Floceşti, Oneşti, Comăneşti, Agăş.

S-a descoperit o asezare preistorică la Asău, în punctul Cetăţuia, aflată pe un promontoriu la N de Staţia de apă si la cca. 150 m de Drumul Judeţean DJ 116B. Această asezare aparţine culturii Horodistea-Foltesti, datată în epoca bronzul timpuriu (cca. 2400-2000 î.Hr.).