Relieful și vegetația

Luni, 12 Septembrie 2016

Relieful Comunei Asău este în întregime muntos, presărat doar de câteva podişuri intra-montane. În partea de nord, munţii Tarcăului sunt despărţiţi de râul Trotuş, apa Ciobănuşului desparte munţii Ciucului în două părţi şi anume: în stânga se întind munţii Mueruşului, cu vârful cel mai înalt Cărunta (1517); în partea de nord se întind munţii Tarcăului care sunt o subunitate importantă a grupei Carpaţilor Răsăriteni. Aspectul general este de munţi cu altitudini medii între 1100-1300 m, ca orientare generală a culmilor pe direcţia NNV-SSE. În munţii Tarcău se identifică şi unele forme de eroziune spre valea Trotuşului sub forma unor culmi netede, la o altitudine de circa 800-900 m. Eroziunea de suprafaţă şi de adâncime este concretizată prin ravenele existente în teritoriu.

În subsol există o gamă variată de bogăţii, de o mare însemnătate economică: petrol, gaze naturale şi cărbuni. Petrolul şi gazele naturale se exploatează de pe o suprafaţa destul de întinsă, pe valea Tazlăului Sărat, între Moineşti şi Zemeş, precum şi valea Trotuşlui în cadrul depresiunii Dărmăneşti-Comăneşti. Cărbunele se găseşte şi sa exploatat din depozitele bazinului Dărmăneşti-Comăneşti, cel mai important bazin carbonifer din Moldova, unde se găsesc peste 30 de straturi de cărbuni, din care sunt în exploatare şapte. În zona comunei Asău s-au identificat izvoare minerale, astfel:

  • La revarsarea pârâului Pavaloaia, din Straja – apa minerală gazoasă,
  • Pe apa Ciobănuşului, la pârâul Bogari, apa minerală bogată în sulf, purtând denumirea de Băile Andraş,
  • Pe Ciobănuş la poalelei Căruntei, apa minerală cu miros de sulf,
  • Pe Ciobănuş lângă pârâul Dulhacenilor, izvor natural direct din stâncã,
  • Pe Apa-Asăului, la locurile numite: "Preotese”, "Întarcatoare”, ”Pietrosul", "Pârâul lui Iacob", "La poalele Santei" etc

Solul în exterior este brun de pădure în procent de 98%, fiind favorabil pentru dezvoltarea vegetaţiei forestiere. Pădurile, în structura economică a ţării ocupă un loc deosebit de important având în vedere întinderea lor masivă şi densă, din cele 30.745 ha ale comunei Asău 27.059 ha sunt ocupate de păduri, ce reprezintă 88%. Cea mai mare parte a pădurilor este alcătuită din conifere, totuşi cresc în condiţii şi tot felul de foioase, care pe alocuri se întrepătrund cu masivele de brad. Ponderea coniferelor, molid, brad, pin reprezintă un procentaj de 64%, iar a foioaselor, fag, mesteacăn, stejar reprezintă numai 36%.

 

Flora şi fauna

Pe colinele şi plaiurile munţilor la o altitudine de peste 800 m, se găsesc păşuni bogate, alcătuind un adevart paradis atât pentu animalele sălbatice ierbivore, cât şi pentru turmele de oi.

Flora montană a acestor paşuni este alcătuitã din: coada vulpii, tremurătoarea, merişor, timoftică, tufa sălbatică iar bogată şi variată flora montană se compune din: cimbrişorul de munte, curpenul de munte,cicoarea de munte, căldărusa, păpădia, romaniţa, motoceii, sulfina şi altele.

În păsuni si fâneţe speciile erboase sunt reprezentate de: păiurou (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vântului (Agrostis tenuis), sânziene de munte (Asperula capitata), etc.

Datorită condiţiilor foarte diverse de habitat, fauna pădurilor este foarte diversificată , cuprinzând numeroase specii de insecte, reptile, amfibieni, păsări si mamifere, dintre care unele sunt specii endemite, rare, periclitate, vulnerabile, ocrotite la nivel comunitar/sau naţional.

-Păsări: cocoşul de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau găinusa de munte (Tetrastes bonasia), mierla

(Turdus merula), forfecuţa (Laxia curvirostra), piţigoiul de brădet (Parus ater), ciuful de pădure (Asio

otus), cucuveaua (Athene noctua), bufniţa (Bubo bubo), ciocănitoarea pestriţă(Dendrocpus major), cucul

(Cucullus canorus), pupăza (Upupa epops), coţofana (Pica pica), sitarul (Scolopacs rusticela), mierla

(Turdus nerula), sturzul (Turdus viscivorus), privighetoarea (Luscinia luscinia), etc.

-Mamifere: urs (Ursus arctos), mistreţ (Sus scrofa), jder (Martes martes), râs (Lynx lynx), lup (Canis lupus),

vulpe (Vulpes vulpes), veveriţă (Sciurus vulgaris), cerb carpatin (Cervus elaphus), căprior (Capreolus

capreolus), iepure (Lepus europaeus)

-În apele Trotusului, Ciobanusului si Asaului traiesc: pastravi de munte, cleni, lipani, mrene precum si alte specii mai mici ca: boisteni (craiesti), beldite, svârlugi, moaca de namol (babe).